Creditele - pe termen scurt sau pe termen lung?

Clasificarea creditelor în funcție de durata lor

Produsele financiare de creditare adresate persoanelor fizice se pot clasifica, în funcție de durata lor, astfel:

• Împrumuturi pe termen mediu (3-5 ani)
• Împrumuturi pe termen lung (peste 5 ani)
• Împrumuturi pe termen scurt (până în 3 ani)
• Împrumuturi pe termen foarte scurt (sub un an)

Aceasta este clasificarea cel mai des întâlnită în funcție de durata creditului, în teorie. În practică, și pentru ușurarea descrierii, ne referim la credite pe termen scurt dacă durata de creditare este sub 5 ani și la credite pe termen lung dacă perioada este mai mare de 5 ani. Această clasificare o vom folosi și noi în cadrul acestui articol.

Creditele pe termen scurt

Această categorie de credite se acordă pe o perioadă de maximum 5 ani și cuprinde creditele pentru nevoi personale nenominalizate și creditele pentru nevoi personale nominalizate.

Le vom explica și descrie sumar mai jos.

Creditele pentru nevoi personale nenominalizate

Includ mai multe tipuri de credite, care au următoarele caracteristici în comun:

• finanțatorul nu cere clienților justificarea destinației fondurilor.
• nu necesită garanții reale. Între garanțiile reale se numără gajul, garanţia reală mobiliară, ipoteca şi privilegiile speciale imobiliare, precum şi dreptul de retenţie. Mai multe detalii despre garanțiile reale găsești pe acest site.
• se acordă exclusiv în baza veniturilor lunare obținute de către solicitantul/solicitanții de credit.

Cele mai des întâlnite tipuri de credite pentru nevoi personale nenominalizate sunt descrise în cele ce urmează:

• Descoperitul de cont (sau overdraft) este util pentru a achita cheltuieli neprevăzute sau atunci când, într-o lună, cheltuielile depășesc veniturile disponibile. Este o facilitate de creditare anexată contului bancar în care clientul încasează venitul lunar (de exemplu, salariul sau pensia). Dobânda se aplică doar sumei utilizate, și doar pentru perioada de timp cât a fost utilizată. Datoria se acoperă automat prin încasarea salariului sau pensiei în cont. Dacă ai folosit o sumă mai mare decât salariul, găsește modalități de a reduce cheltuielile lunare, așa încât, în timp, să diminuezi nivelul descoperitului de cont.
• Cardul de credit este util pentru cheltuieli frecvente de valoare mică, efectuate la comercianți sau pe internet. Nu este un instrument destinat plăților cash (prin retragere din suma aprobată ca facilitate de finanțare). De aceea, retragerile de numerar sunt comisionate, de regulă, și limitate la un procent nu mai mare de 50% din valoarea facilității de credit aprobate. În plus, pentru sumele retrase de pe card, dobânda curge din momentul retragerii, spre deosebire de sumele achitate la comercianți/pe internet, unde există o perioadă de grație de 60 de zile, în medie.

Cardul de credit are un ciclu de tranzacționare (aproximativ 30 de zile în care efectuezi cumpărăturile), urmat de o perioadă de grație (până la aproximativ 30 de zile), în care rambursezi fie suma cheltuită - fără dobândă, fie suma minimă de rambursat (de regulă 2,5% - 5% din suma folosită).

Este de dorit să plătești lunar suma consumată în ciclul de tranzacționare precedent, pentru a nu acumula dobândă. Chiar dacă nu achiți integral, rambursează cel puțin suma minimă de plată ca să nu ți se aplice penalități.

Cardurile de credit au, în multe cazuri, beneficii suplimentare (asigurări de călătorie, reduceri la diferiți comercianți, programe de recompense și fidelitate), iar unii finanțatori oferă opțiunea mai multor rate fixe fără dobândă în parteneriat cu anumite magazine, pentru produse cu valoarea de vânzare semnificativă.

• Creditul pentru nevoi personale fără ipotecă este util pentru cheltuieli mai consistente, indicat pentru bunuri de folosință mai îndelungată, cât mai apropiată de durata creditului (maximum 5 ani). Se achită în rate lunare, iar dobânda este, în general, mai avantajoasă decât în cazul cardului de credit sau al descoperitului de cont.
• Creditul pentru nevoi personale cu ipotecă este similar creditului de nevoi personale descris anterior, dar trebuie garantat cu ipoteca constituită în favoarea băncii asupra unuia sau a mai multor imobile (aflate în proprietatea solicitantului de credit sau a unor terți). Garanția ipotecii permite, prin reducerea riscului, permite practicarea unei dobânzi mai mici. Restituirea creditului de nevoi personale cu ipotecă se face în rate lunare, iar dobânda este, în general, mai avantajoasă decât în cazul unui credit pentru nevoi personale fără ipotecă. Există costuri suplimentare asociate constituirii și ridicării garanției - dar acestea sunt mai mici, de regulă, decât diferența de dobândă.

Creditele pentru nevoi personale nominalizate

Se acordă pentru scopuri specifice, iar utilizarea sumelor aprobate spre finanțare se poate face doar pe bază de documente justificative (facturi, devize de lucru, etc), de regulă prin plata directă către furnizorul bunurilor sau serviciilor. În unele cazuri, se solicită gajarea bunurilor mobile achiziționate (e.g. creditele pentru achiziție de mașini). În această categorie de credite pe termen scurt sunt cuprinse

• creditele pentru studii
• creditele pentru scopuri medicale
• creditele pentru achiziție autoturisme
• creditele pentru achiziționarea de sisteme de încălzire
• creditele pentru domeniul locativ
• creditele garantate pe întreaga perioadă de derulare, cu garanție de tip depozit colateral
• creditele care se rambursează din subvenții de stat

Creditele pe termen lung

Se acordă pe o perioadă mai mare de 5 ani, mergând până la 35, uneori chiar 40 de ani. Destinația fondurilor poate fi nominalizată sau nenominalizată. Datorită termenului lung de acordare, acest tip de credite sunt garantate (cu ipoteci, gaj, cesiune de venituri, depozite colaterale, etc). De regulă, creditele pe termen lung se acordă pentru finanțarea unor bunuri cu durată de funcționare mai mare, destinate uzului propriu sau investițiilor. Cele mai des întâlnite tipuri de credite pe termen lung destinate populației (consumatorilor ca mine și ca tine) sunt prezentate mai jos

Creditul Prima Casă

Numit inițial PRIMA CĂSĂ, programul a fost redenumit Noua Casă în 2020. Creditele obținute prin acest program guvernamental sunt destinate cumpărării/construirii primei locuințe (cu mici excepții, stipulate de legislația în vigoare la data solicitării creditului). Durata de acordare este maximum 30 de ani, iar avansul minim este de 5% (nivelul exact diferă de la un finanțator la altul). Statul român, prin Fondul Național de Garantare a Creditelor, garantează un procent substanțial din valoarea creditului (circa 40-50%, dar variază în funcție de programul aprobat anual). Un alt beneficiu este dobânda preferențială pentru aceste credite.

Creditele Ipotecare

Sunt destinate achiziției sau construirii unei locuințe (pentru clienții care nu îndeplinesc condițiile Programului Noua Casă sau care nu doresc să cumpere sau să construiască o locuință prin intermediul acestui program). Se acordă pe maximum 35 ani, iar avansul minim solicitat este de 15% pentru credite în RON și 25% pentru credite în valută (BNR poate modifica procentul solicitat pentru avans minim în funcție de evoluțiile de pe piață). Creditul contractat este garantat cu imobilul achiziționat.

Creditele imobiliare

Se aseamănă cu creditele ipotecare. Deosebirea majoră este aceasta: imobilul achiziționat prin intermediul creditului nu e necesar să se constituie și în garanție pentru credit. Garanția poate fi un alt imobil decât cel achiziționat/construit prin credit.

Riscurile aferente creditelor

Așa cum am văzut mai devreme, creditele acordate pe termen lung pot atinge perioade de creditare de 35-40 de ani, timp în care multe variabile evaluate la momentul acordării creditului pot suferi modificări. Iar impactul acestor modificări poate fi creșterea semnificativă a ratei lunare, până la imposibilitatea de plată (cum a fost cazul atâtor români care au contractat credite ipotecare în franci elvețieni în anii 2000.

De aceea, este important să iei în calcul aceste posibile riscuri înainte de a solicita un credit cu o rată mare raportat la veniturile tale lunare. Creditele contractate pe termen lung (peste 5 ani) sunt mai riscante decât cele contractate pe termen scurt și prin faptul că probabilitatea materializării unui risc crește o dată cu trecerea timpului.

În continuare, vom detalia principalele riscuri ce pot apărea pe durata de desfășurare a unui credit, riscuri pe care e bine să le cunoști și să le anticipezi.

Riscul valutar

Când contractezi un credit în altă monedă decât cea în care realizezi venituri, ești expus riscului valutar. Pentru angajații români care sunt plătiți în lei, creditele contractate în monedă străină ( EUR, USD, CHF, etc) au un risc valutar. Pentru pensionarii români care au pensii în lei, lucrurile stau exact la fel.

Pentru a plăti ratele în valută, clienții schimbă leii în valuta creditului. Iar această conversie se face la un curs de schimb (prețul leului în raport cu alte monede), curs determinat de raportul dintre cerere și ofertă. BNR publică zilnic pe site-ul său oficial cursul la care leul românesc se poate converti într-o monedă străină.

O evoluție nefavorabilă a cursului de schimb reprezintă o pierdere potențială pentru tine, ca și client de credit: dacă moneda națională (leul) se depreciază față de moneda din contractul de credit, creditul tău va deveni mai scump. Asta înseamnă că vei avea o rată lunară mai mare, și implicit va crește și costul total al creditului contractat.

Pentru a reduce la minimum riscul valutar, se recomandă contractarea creditelor în moneda în care realizezi venituri. Acest sfat este cu atât mai prețios, cu cât durata creditului este mai mare. Evenimentele care pot afecta cursul de schimb valutar pe o perioadă de 20 - 30 de ani sunt imposibil de anticipat.

Riscul valutar este proporțional cu durata de creditare. Cu cât durata creditului este mai mare, cu atât variabilele ce pot influența cursul de schimb sunt mai multe, și probabilitatea de materializare mai mare.

Riscul ratei de dobândă

Dacă ai contractat un credit cu dobândă fixă, nu îți asumi acest risc: rata dobânzii și rata lunară de plată vor rămâne constante pe întreaga durată de desfășurare a creditului.

În schimb, dacă ai contractat un credit cu dobândă variabilă (a cărei valoare este legată de un indice de referință), creșterea acesteia va duce la majorarea ratei tale lunare. Indicele de referință de care poate fi legată dobânda variabilă este fie IRCC (care, din 2019 înlocuiește ROBOR) pentru creditele în lei, fie EURIBOR la 3 luni pentru creditele în EURO (sau LIBOR la 3 luni pentru creditele în USD).

Indice IRCC se calculează la finalul fiecărui trimestru pe baza tranzacțiilor interbancare și se aplică pentru trimestrul următor. El reprezintă media aritmetică a ratelor de dobânda zilnice, publicate pe site-ul BNR și calculate ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacțiilor de pe piața interbancară, determinate pentru trimestrul anterior.

De cealaltă parte, indicele monetar EURIBOR/LIBOR este specific valutei în care se contractează creditul (EUR/USD) şi reflectă rata dobânzii la care îşi oferă reciproc depozite cele mai importante bănci ce operează pe piaţa interbancară locală.

Dobânda variabilă se actualizează o dată la trei luni, în funcţie de factorii de piață. Modul de calcul al dobânzii variabile este transparent, îl cunoști de la început, fiind menționat în oferta pe care banca ți-o face, chiar înainte de semnarea contractului de credit. În plus, poți oricând solicita băncii eliberarea unui grafic de rambursare actualizat și poți urmări valoarea indicilor de referință fie pe site-ul finanțatorului, fie în agențiile/sucursalele lui.

Riscul diminuării sau pierderii veniturilor

Mai ales în cazul creditelor pe termen lung, probabilitatea ca veniturile (dar și cheltuielile) de la momentul solicitării creditului să rămână constante pe toată perioada contractuală este redusă.

E posibil ca venitul tău să crească în timp prin deprinderea dei cunoștințe și abilități noi, avansarea în carieră, începerea unei afaceri, investiții, etc. La fel, poți să înveți, în timp, să-ți gestionezi mai bine cheltuielile și să le reduci astfel.

Dar există și posibilitatea ca anumite evenimente macroeconomice (e.g. instabilitate politică îndelungată, recesiune prelungită, războaie) sau individuale negative să îți afecteze temporar sau permanent veniturile. De asemenea, și cheltuielile pot crește sau pot apărea unele noi, ca atunci când ai o nouă persoană în grijă (nașterea unui copil, adopția, îngrijirea unei rude/a unui părinte, etc.)

Pe cât posibil este important să prevezi astfel de evenimente. Dar și să anunți din timp finanțatorul atunci când ele apar pentru a găsi cea mai bună soluție pentru situația ta specifică.

De asemenea, este indicat să-ți asiguri propria persoană împotriva unor posibile evenimente neprevăzute care pot afecta nivelul veniturilor (accidente/deces/șomaj). Nu este de neglijat nici asigurarea bunurilor achiziționate prin credit și a celor aduse în garanție.

Soluții de mitigare

Dacă se materializează unul (sau mai multe dintre riscurile descrise anterior), cel mai bun lucru pe care îl poți face este să iei legătura cu banca. Cel mai probabil, nu ești nici primul, nici ultimul client din istoria băncii care se confruntă cu o atare situație. E posibil să fii primul client al unui anumit consultant de credite sau al agenției tale, dar asta nu înseamnă că nu există soluții.

Uneori, banca este proactivă și, analizând evoluția intrărilor și ieşirilor din conturile tale, poate identifica înaintea ta posibilitatea apariției unor semnale de alarmă. Astfel, ea te poate contacta din timp pentru a identifica o soluție de reducere a riscurilor. Dacă acesta va fi cazul tău, fii sincer și colaborează cu finanțatorul tău pentru a găsi cea mai bună soluție de ieșire din această situație.

Printre posibilele soluții ce ți-ar putea fi propuse se numără următoarele:

• Oferirea unei perioade de grație la plata dobânzii sau/și a capitalului (soldul creditului) până în momentul în care veniturile tale revin la nivelul inițial. Aici trebuie să înțelegi că, de-a lungul perioadei de grație, dobânda se calculează în continuare la soldul neachitat. Dobânda astfel calculată va trebui achitată după încheierea perioadei de graţie.
• Prelungirea duratei creditului, fapt ce atrage după sine reducerea ratei lunare ca urmare a distribuirii datoriei pe o durată mai mare.
• Utilizarea asigurărilor conexe creditului. De exemplu, dacă te afli în șomaj, cum a fost cazul multor români în timpul stării de alertă, vezi dacă nu cumva ai încheiat o asigurare de șomaj la contractarea creditului (de care poate ai uitat). Dacă ai încheiat o astfel de asigurare, asiguratorul va plăti în locul tău un anumit număr de rate lunare, conform clauzelor contractuale.
• Refinanțarea creditelor. În cazul în care ai mai multe credite și simți că ai dificultăți în a le rambursa la timp, te-ai putea gândi la consolidarea lor într-unul singur, prin intermediul unui credit de refinanțare. Un credit de refinanțare se justifică doar dacă rata creditului de refinanțare este mai mică decât suma ratelor curente și dacă suma totală de rambursat în cazul creditului de refinanțare este mai mică decât totalul sumelor de rambursat pentru creditele curente.